marți, 7 iunie 2011

Film : 127 Ore

Filmul prezinta povestea lui Aron Ralston, catarator care a ramas prins intr-o prapastie timp de 5 zile, undeva in anul 2003. Aflandu-se intr-o drumetie (prin canioanele pustii ale Americii), Aron ramane prins intr-o imensa crapatura dupa ce un bolovan ii prinde mana dreapta de peretele unui canion. In continuarea filmului vom observa (cu sufletul la gura) incercari de eliberare din prinsoarea respectiva cat si amintiri pe care acesta regreta ca nu le-ar mai putea avea vreodata. Printre “amintiri” vedem si multe iluzii pe care mintea i le creaza datorita lipsei apei si mancarii. Este inca o exemplificare a ideii ca realizezi cat de importante sunt anumite lucruri/sau persoane abia atunci cand nu le mai ai. Interesant de stiut si faptul ca adevaratul Aron chiar s-a filmat in zilele in care a stat prins in respectiva prapastie si desi imaginile respective le-au vazut doar apropiatii (fiind tinute intr-un seif), acesta a fost de acord sa le arate regizorului si actorului principal tocmai pentru ca realizarea sa fie cat mai apropiata de adevar. In film este prezentata o scena care a provocat cateva lesinuri unor persoane la vizionarea filmului. Nu va spun care pentru ca o sa va dati singuri seama. De vazut! Tot filmul.


video video

Filmul merita vazut neaparat din mai multe motive : Are peisaje extraordinare , este o lectie buna pentru viata si pentru supravietuire. Iar ideea pe care vreau s-o subliniez e psihologia lui Aron , psihologia lui de supravietuire ; renuntarea la brat in favoarea vietii ; renuntarea la moarte in schimbul VIETI

Accidente se intampla mereu putini oamenu sun capabil psihic sa depaseasca nenorocirile pentru a supravietuii iar cei mai multi raman cu sechele pe viata. In ori ce caz dupa astfel de intamplari omul va incasa mult mai usor loviturile vieti iar asta va fi valabila doar pentru cei care pot sa-si depaseasca egoul si nu au frica de moarte : VIATA E MAI PRETIOASA DECAT moartea !!!

Vizionare placuta !

Niciun comentariu: